Macar o zi...

Cum ar fi... ca macar intr-o zi sa te bucuri de putin rasfat? Fiecare vede rasfatul in felul lui. Cu lucrurile care ii plac si cu... persoanele care ii plac. Si totusi, cum ar arata o zi perfecta din viata unui adolescent tipic?
Si pentru ca eu una nu am prea multe zile in care sa ma simt rasfatata, nu stiu ce-mi veni acum sa imi fac o idee cam cum mi-ar placea sa fie macar o zi din adolescenta mea.
Sunt multe lucruri care imi plac, si daca le-as pune pe toata laolalta nu cred ca mi-ar ajunge o zi. Dar parca cand spun rasfat ma gandesc la altceva. As putea sa ma gandesc la o serie de lucruri pe care ar putea sa le faca acel cineva pentru mine, sau la o zi perfecta de relaxare si distractie in doi. Si cand zic distractie nu ma refer la iesiri seara tarziu in club sau alte de-astea, ci mai degraba statul acasa, singuri, inchizand telefoanele si orice alte mijloace de comunicare, reducand astfel la minimum posibilitatea ca cineva ne-ar putea deranja, stand la tv si mancand popcorn sau ceva dulce delicios facut de mine sau eventual de noi, jocuri de remi, table sau altele (chiar daca nu stiu cum se joaca niciuna dintre ele), fuga prin casa de nebuni, vizionarea unui film bun dar nu prea serios, ci unul care sa ne distreze, ascultarea muzicii noastre preferate, dansand, facand o baie/ un dus impreuna, masandu-ne unul pe altul, si alte chestii dragutze si relaxante. Si cu siguranta ca prefer varianta a doua. Desi nici prima nu mi-ar displacea.
Oricum, ideea e ca poti face atat de multe lucruri dragutze, perverse haioase, senzuale, inteligente, etc care sa-ti ocupe timpul, si nu lucrurile neinsemnate pe care le lasam cu usurinta sa ne controleze viata. Si asta nu ar putea fi numai una din zilele frumoase dintr-o adolescenta furtunoasa, ci si din viata de zi cu zi a unui adult oarecare. Sau poate ca nu chiar oarecare, acel tip de adult care sa stie cand sa mai uite de griji, si care sa le lase pe toate deoparte pentru macar o zi, pe care sa si-o petreaca alaturi de persoana sau persoanele dragi. Adultul care nu se plange toata ziua de cat de grea e viata si care vrea sa se lase compatimit de ceilalti, ocupandu-si pretiosul timp cu asta.
Ar trebui sa ne bucuram, macar noi, adolescentii, ca suntem tineri si putem face orice ne doreste sufletul, ca nu avem probleme uriase pe cap si ca ne putem petrece timpul asa cum vrem fara prea mult efort. Dar asta nu inseamna ca adultii nu pot face la fel. Si-acum fiecare... "cu ce-l doare". Adica... ar fi super sa ne gandim mereu cum ar fi ziua ideala pentru noi. Si ideala din toate punctele de vedere. Nu atunci cand ai mult bani, cat sa umpli o casa intreaga cu droguri si bautura pe care sa le consumi cu prietenii. Ci atunci cand faci ceva care te face sa te simti bine si pe interior si pe exterior. Si nu numai pe moment. Ceva de care sa iti amintesti peste timp cu bucurie si acel ceva pe care ai vrea sa-l faci din nou cu aceleasi persoane. Ceva ce fiecare din noi ar putea sa faca. Intr-o zi de vacanta, de weekend, sau in orice zi doreste.
Sa iti propui ca macar intr-o zi, sa simti ca faci ceea ce trebuie, in sensul a ceea ce e cel mai bine pentru tine, in asa fel incat sa te simti foarte bine, si cel mai important, s-o faci cu cine trebuie. Sa simti ca acea persoana te poate face fericit in orice secunda, si care nu iti poate strica acea zi nici in cel mai rau caz. Sa poti face orice cu ea, sa te simti liber. Si asta imi aminteste de o vorba mai veche ce imi tulbura si acum gandurile... "fara scrupule, fara retineri". Sa poti fi tu insuti si sa simti ca lumea e a ta. Si orice ar insemna asta pentru tine, fa-o in asa fel incat sa nu regreti.
Sa fie cea mai buna zi a ta, si sa vrei s-o repeti candva...