Sa te imaginezi intr-o casuta din copac... O casuta frumoasa, mica si simpla, numai buna pentru 'reuniunile' dintre prieteni. Sa fie locul perfect. Sanctuarul tau plin cu lucrurile pe care le iubesti. Sa poti sta acolo oricand doresti, fie singur, fie cu o companie foarte placuta.
Intotdeauna mi-a placut sa imi mai pun din cand in cand imaginatia sa lucreze. Povestea mea ideala nu ar fi una cu printese si Feti-Frumosi pe cai albi, ci ar fi una in care as putea fi o fata cat se poate de normala, dar care traieste intr-o lume diferita. Si mi-ar placea sa visez la orice lucru marunt, unul care sa nu semene cu cele din realitatea mea.
Sau m-as putea imagina ca o actrita de succes. Visul oricarei fetite premature. Dar nu orice actrita...
As vrea sa imi aleg singura rolurile si sa le dau viata pe o scena. Sa interpretez exact ce imi place si ce imi vine in cap... poate chiar cu unele parti din viata mea. Ar fi interesant sa fac asta si sa imi privesc spectatorii parca spunandu-le: 'Hey... asta e o parte din mine. Tot ce fac e o parte din mine. Sunt sigura ca ma admirati pentru fiinta asta atipica care sunt.'
Imi doresc doar sa ma mai dezlipesc cumva de realitatea asta... e totul prea jegos si prea amar ca sa imi placa. Incep sa urasc tot ce am in jur si simt ca trebuie sa fac ceva. Trebuie sa adaug putina culoare, putina dulceata in fiecare clipa. Sa ma pot bucura si eu de cate ceva. Ca altii se bucura tot timpul. Altii... dar ce imi pasa mie? Pana la urma eu stiu ca sunt speciala intr-un fel. Si nu neaparat intr-unul bun. Dar macar simt ca am eu ceva acolo ce parca nu e la fel cu tot ce vad in jur. Eu nu as da in jur de 30 de milioane pe un telefon, nu mi-as pierde timpul incercand sa explic unele lucruri care nu au nevoie de explicatii... eu as trai exact ca acum. Nu as schimba prea multe. Pentru ca nimic nu e mai bun decat simplitatea, iar ceea ce nu regretam niciodata sunt chiar greselile noastre.
As putea juca rolul unei fete naive, care nu isi poate inchipui ca exista oameni rai pe lume. Si as putea crede orice, cu conditia sa fie incredibil.
Iar casuta din copac... cred ca e locul meu preferat. M-as putea inchide si intr-o carte daca as sti ca nu ma va deschide multa lume. Pentru ca si cel mai banal lucru e minunat numai daca il ascunzi.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu