Suna ciudat? Hmm... trebuie sa recunosc ca mereu m-am gandit cum ne-ar fi viata fara lucrurile sau oamenii de care nu vom putea scapa niciodata.
Asa cum nu poate fi bine fara rau, asa nu poate fi femeia fara barbat. Si vicerversa. Si totusi...
Cum ar fi sa fim toate in aceeasi oala, sa nu ne cunoastem scopurile si sa traim oarecum in abis? Oare ne-am gandi ca nu avem nici un rost sau ne-am gandi ca nu suntem dependente de nimeni si nimic pentru a fi fericite?
Ar fi cam aiurea sa fii inconjurata numai de persoane pe care sa le poti intelege mai mult si care trec prin aceleasi lucruri ca si tine... Si poate ca sensibilitatea si atuurile cheie ale femeii ce o fac sa fie sau sa para mai "cizelata" decat barbatul, nu ar mai avea aceeasi stralucire, pentru ca nu am mai putea vedea contrastul acela orbitor... toate am avea in esenta aceleasi calitati.
Ei bine si tin sa spun ca nu toti barbatii sunt la fel, ci poate doar intr-o anumita masura, asa cum suntem si noi femeile de asemenea. Si uneori e placut sa stii ca ai langa tine o persoana pe care n-o sa ajungi niciodata s-o intelegi destul, intotdeauna vei mai avea ceva de descoperit la ea. Asa nu devine niciodata plictisitor. Niciodata nu stii la ce sa te astepti. Cu totii suntem niste enigme. Dar suntem niste enigme frumoase, intr-un fel sau altul. Poate ca am putea exista unii fara ceilalti, dar cu siguranta ca ar fi patetic. Adica ce rost ar mai avea? E ciudat cum poate ca am fost creati in asa fel incat sa fim foarte diferiti unii de altii, si in acelasi timp sa ne completam foarte bine. Altfel nu ar exista un echilibru. Si aici sunt multe de spus, multe pareri nefondate si multe principii fara sens. Pentru ca adevarul e ca nu vom sti niciodata de ce avem nevoie atat de mult unii de ceilalti, dar intotdeauna credem contrariul. Intotdeauna vrem sa parem "independenti" si stapani pe sine, exact ceea ce nu suntem. Si mai cred ca daca credem cu adevarat in cineva, acea persoana ne va surprinde intr-o buna zi. Pentru ca... absolut nimic nu e intamplator.
Si de aici pornesc intrebarile: cum credeti ca ne-ar fi mai bine? Sa ne invartim singure intr-un cerc infinit, sau sa ne abatem de la drumul pe care credem ca-l cunoastem si sa ne avantam in necunoscut? Cum sa fie mai bine... fara vise sau fara barbati? Pentru ca cu siguranta visam la fericire, la implinire, la tot ce ne poate oferi viata... dar adevarul e ca nu vom primi niciodata nimic, cu atat mai mult fericire, daca nu reusim sa ne dam seama de ce anume si de CINE anume avem nevoie cu adevarat pentru asta.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu